De-a râsu' plânsu'


   Vă povesteam în articolul de AICI despre jumătate din peripețiile pe care le-am avut în al 13-lea an de pensie medicală. Nu va gândiți că am scăpat doar cu ce v-am relatat în articolul mai sus amintit.

 Au urmat alte umilințe și bătaie de joc. Ca să continui cronologic povestea pas cu pas, m-am prezentat la medicul de familie(pardon, asistentă, fiindcă doctorița era doar prin telefon dacă era nevoie de vreo consultație). 
-Păi, nu mai pot să v
ă dau trimitere la cardiologie că v-am dat și luna trecută și nu avem voie, după 3 luni acum. Nu știi ce să faci, să râzi sau să plângi. În fine, s-a mai consultat și ea săraca cu cineva și au găsit o chichiță ca să poată să îmi dea iar'. Pe data de 27 iulie, cu hârtiile în dinți m-am prezentat la spitalul cu pricina pentru testul de efort. Mi s-a făcut internarea, a apărut și d-na doctor pe la oră 11,30 în secție, a chemat câțiva pacienți la dansa ( nu vine în saloane la vizită) printre care și eu. Un scurt istoric al bolii, întrebări de rutină, un EKG și o tensiune. Eram liberă să plec și să revin a două zi pe 28. iul. pe la oră 11,00 așa cum mi-a spus, pentru râvnitul test de efort.
 La ora 10 am fost acolo și am așteptat cuminte la salon. Asistenta a venit, a mai luat o bătrânică, care se internase în ziua respectivă, anunțându-mă că urmez eu. Asta se întâmpla pe la oră 12,30-13,00 când apăruse și d-na doctor pe secție. A terminat și cu bătrânica, iar eu așteptam să vina asistenta să mă cheme că nu te duci așa.... de capul tău. Și stau, și stau, și stau.... ora aproape 14,00. Mă îndrept spre cabinetul asistentelor să văd care-i treaba. Când m-au văzut în ușa cabinetului "a plecat d-na dr., a zis să veniți mâine pe la 9,30. Am rămas MUTĂ am simțit cum îmi năvălesc lacrimile, știind că nu am nicio putere să mai rezolv ceva. "Știm, ne pare rău, nu suntem noi de vina". Nu erau ele, știu asta, de vina era asistenta șefa care plecase cu d-na dr. si care nu știu câtă meserie știa că nu am avut ocazia să o văd în acțiune decât pe post de "PUPINCURISTA"doamnei doctor. Ce puteam să fac ???? Scandal? Televiziune? M-am gândit și la asta dar doctorița de la comisie poate să îți facă multe șicane dacă vrea, iar tu ești nevoit să faci alte drumuri pe la Craiova sau la București că să îți cauți dreptatea, iar sănătatea nu-mi mai permite să mă lupt cu morile de vânt. Nervii mei au ajuns la limită. A treia zi, 29.07 ora 9,00 am rezemat zidul la ușa cabinetului d-nei dr. unde am fost poftită într-un final, poate a văzut asistenta șefa că aveam o plăsuță la mine cu un pachet de cafea de 500 gr și o cutie de bomboane pe care din puțin m-am abținut să nu i le cer înapoi la plecare. 
-Hm.... nu știu de ce v-a dat să faceți acest test de efort că la boala dumneavoastră nici nu este indicat așa ceva, dar că să va pună pe drumuri, de aia, va spun eu. :))))))) Dumnezeule mare.
-Păi... și aici mă plimb d-na doctor de pe data de 5 iulie deci ..... 
 Tăcere..... Urcat pe bicicletă, pedalat, mulțumit (că proastă ca mine nu mai există, să nu va învățați copii să fie politicoși, glumesc) luat hârtiile și plecat în fugă mare la COMISIE ptr a două oară. Printre hârtii și decontul de cheltuiele pe perioada spitalizării mele de 3 zile, 410 lei. Nu a trebuit să plătesc dar așa se da la externare să vezi cât a cheltuit statul cu tine în spital. Poftim ?????? Fără mâncare, fără medicamente, pedalat cu picioarele mele ... Cine folosește acești bani, că eu nu cred că am costat atât. În toate aceste zile, taxi-ul a fost la dispoziția mea, dus-întors-plimbat, cafeaua, bomboanele, sa le dau si eu un decont?  
 Reușit, intrat și la comisie, explicat, povestit, "consultat"( tensiune și apăsat cu degetul în picior să vadă dacă rețin apa, am rămas cu vânătaie :))) că altceva ... ce să consulte ea? hârtiile vorbesc) . Îmi arunc ochii pe Decizie , CNP-ul greșit, pierdut capacitatea de muncă în totalitate, termen de revizuire 10 iulie 2017.  

 Cine mi-a scos astfel de doctori în drum?  
 Până la anul viitor pe vremea asta, să auzim de bine.

Etichete: , , ,